Turbăria Lăptici - Parcul Natural Bucegi

Cheile Tătarului alcătuiesc o arie protejată de interes național (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni, Muntenia, Romania. Aria naturală cu o suprafață de 144,30 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Dâmbovița (aproape de limita teritorială cu județul Prahova) în Munții Bucegi, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 m, în bazinul superior al râului Ialomița. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 și este o zonă montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase, peșteri, grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce adăpostește o mare varietate de floră și faună specifică extremității estice a Carpaților Meridionali. Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o zonă cu un deosebit interes floristic, faunistic, geologic, speologic și peisagistic din județul Dâmbovița. Sursă informaţii: pe-harta.ro

“În fundul văii Ialomiţei, nu departe de primele ei începuturi, sfredelită într-un perete stâncos, înalt de peste 100 m, şi în mijlocul unui defileu sălbatic, umed şi întunecos, străbătut ca o vijelie de valea zgomotoasă, se află cunoscuta şi mult-cercetata Peştera Ialomiţei, una dintre cele mai importante excavaţiuni din Carpaţii Meridionali”. Aşa localiza în anul 1924 peştera Mihai Haret, în cartea sa “Peştera Ialomiţei şi Casa Peştera”. “Situată chiar în centrul geometric al Bucegilor”, mai spune el, “la o mare răspântie de drumuri şi la o altitudine care se ridică treptat de la 1.600 la 2.000 m, regiunea peşterii - prin bogăţia orizonturilor geologice, splendide monumente ale naturii, risipite cu profunzime de o parte şi de alta a văii - prin armonia formelor şi peisajelor sale interesante, precum şi poziţia ei impresionantă, a fost totdeauna obiectul de admiraţie al publicului şi punctul de atracţie al oamenilor de ştiinţă”. Peştera Ialomiţei este situată în localitatea Moroeni, judetul Dâmboviţa, pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, la o altitudine de 1.660 m, scobită în calcarele jurasice ale Muntelui Bătrâna. Numele acesteia vine de la râul Ialomiţa, care izvorăşte la 10 km distanţă din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, situată sub Vârful Găvanele (2.479 m), aflat la 600 m de Vârful Omu şi la o distanţă mai mică de Vârful Ocolit, numit şi Bucura Dumbravă.

Mănăstirea Peştera Ialomiţei se află la 1600 m altitudine şi este unul din cele mai importante obiective turistice din Munţii Bucegi. Se pare că voievodul Mihnea Vodă cel Rău (1508-1509) a fost ctitorul acesteia, în prima ei fază existând ca un schit din lemn, situat la gura peşterii, în grota denumită „a lui Mihnea Vodă”, ridicat în semn de mulţumire către Dumnezeu, după ce voievodul a scăpat de turci stând ascuns în această peşteră. Aproape de intrarea în peşteră se află o piatră, numită "Piatra Altarului", despre care se spune că era Sf. Masă unde călugării săvârşeau Sf. Liturghie. Construcţia din lemn de la intrarea în Peştera Ialomiţei a ars în anul 1818, iar, un an mai târziu, a fost ridicat un schit nou, amplasat mai aproape de gura peşterii. Schitul vechi, situat la 300 m mai jos de gura peşterii, a fost construit în anul 1901 de mai mulţi ctitori, cu participarea ciobanilor din zonă, ctitorul principal fiind Ieromonahul Ieronim. În anul 1993, au început lucrările de construcţie la noua biserică, situată chiar la intrarea în peşteră, precum şi la noul corp de chilii, sfinţirea bisericii săvârşindu-se în anul 1996, de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu, iar, în anul 2001, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte NIFON, s-a ridicat o nouă stăreţie, o nouă biserică şi un Centru Cultural - Misionar, arhondaricul, s-a reabilitat vechea stăreţie, a fost construită Casa Sf. Voievod Neagoe Basarab, s-a realizat gardul împrejmuitor şi a fost pusă în funcțiune o microhidrocentrală care asigură energia electrică a complexului monahal. Astfel, mănăstirea dispune de trei bisericuţe: una de zid, în gura peşterii, şi două de lemn în incinta mănăstirii. Peștera din imediata vecinătate a mănăstirii a fost reabilitată recent (2015) și este unul din cele mai importante puncte de atracție turistică din Bucegi. Mănăstirea are posibilităţi de cazare pentru pelerini.

Lacul Bolboci, aflat la o altitudine de 1.438 de metri între Cheile Tǎtarului şi Cheile Zǎnoagei, este situat în inima Bucegilor. Lacul a fost creat prin blocarea artificială a râului Ialomița în 1988, printr-un baraj. Deși este creat artificial, mâna omului se vede. În lacul Bolboci se varsă și râurile: Blana, Nucet, Bolboci și Plaiul Mircii. Lacul Bolboci are o lungime de 2,7 kilometri, cu o lǎţime maximǎ de 1,8 kilometri şi o adâncime, în zona barajului, care poate ajunge la 12 metri. Întrucât acaparează tot orizontul, Lacul Bolboci este supranumit „Marea din Bucegi”.

Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2216 m altitudine, în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene. Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară.